Ecografia abdominală

Ecografia abdominală poate fi decisivă în diagnosticul final al unei afecțiuni, alături de datele obținute în urma anamnezei, a examinarii clinice și a analizelor sangvine. Prin ecografia abdominală se obțin informații despre dimensiunile organelor, forma, structura ți conținutul lor. Aspectul normal al structurilor examinate se încadrează într-un interval de referință, iar modificările care apar în afara acestui interval pot sugera anumite afecțiuni.
Ecografia abdominală folosește ultrasunete pentru a produce imagini ale organelor din cavitatea abdominală în care nu se afla aer: ficat, colecist, pancreas, rinichi, splină, vezica urinară, uter, ovare, prostată.Ecografie abdominala este un tip de examinare modernă neinvazivă, nedureroasă, care poate fi repetată și care nu folosește radiații.

Pregătirea pentru ecografia abdominală

Ecografia abdominală necesită anumite pregatiri înainte de efectuarea procedurii, care depind de tipul de ecografie pe care urmează să o faceți:

  • Dacă ecografia se efectueaza dupa ora 15:00, se sare masa de prânz.
  • Cu doua ore înainte de examinare pacientul merge la toaletă să urineze. Bea 250 -300 ml apă, apoi nu mai bea, nu manâncă și nu urinează pâna la examinare.
Ecografia totală a abdomenului

Ecografia totală nu se limitează doar la o singură parte a cavității abdominale și sunt analizate funcțiile tuturor organelor de la ficat și pâna la vezica urinară. În cazul detectării unei anomalii la unul dintre organele vitale se poate face o ecografie de organ.

Ecografia abdomenului superior

Atunci cand facem o astfel de ecografie ne axăm asupra organelor principale din cavitatea abdominala superioara: splina, pancreas, ficat si colecist.

Ecografia abdomenului inferior

Acest tip de ecografie este concentrată asupra tuturor organelor din abdomenul inferior: rinchi, vezică urinară, prostată (în cazul bărbaților), uter și ovare (la femei).

Ecografia musculo-scheletala

Ecografia musculo-scheletala e o metoda de scanare noninvazivă, noniradiantă și nedureroasă, cu rol de diagnosticare pentru multe afecțiuni, de la rupturi de ligamente la hernii de disc, dar și de ghidare precisă a acului în timpul efectuarii injecțiilor.

Ecografia musculoscheletală se efectuează în timp real şi oferă informaţii complexe morfologice şi hemodinamice, venind în sprijinul medicilor reumatologi, de medicină sportivă, ortopezi, generalişti, urgentişti, etc.

Ecografia musculoscheletală explorează structurile musculoscheletale: muşchi, tendoane, articulaţii.

Este utilă în evaluarea următoarelor tipuri de leziuni:

  • Leziuni traumatice musculare cu evaluarea rupturilor musculare parţiale sau totale în vederea stabilirii procedeului terapeutic chirurgical sau conservativ şi urmărirea evoluţiei în timp a rupturilor parţiale. Determinarea mărimii rupturilor parţiale asociate cu hematom intramuscular este crucială în stabilirea unui tratament chirurgical.
  • Leziuni ligamentare sau tendinoase de natură inflamatorie sau traumatică la nivelul tuturor articulaţiilor:
    • Umăr: se pot evidenţia rupturi ligamentare, tendinite, calcificări periarticulare şi se poate monitoriza răspunsul terapeutic post ESWT (tratament cu unde de şoc) sau al altor proceduri terapeutice
    • Cot: se pot aprecia modificările structurale din cadrul unei epicondilite, bursite olecraniene, artroze
    • Mână: se pot aprecia modificările inflamatorii din cadrul unei poliartrite reumatoide cu evaluarea răspunsului terapeutic sau modificarile date de compresiunea nervului median în sindromul de tunel carpian
    • Genunchi: se pot aprecia leziuni de menisc şi ligamentare, chiste Baker, colecţii articulare şi modificări de gonartroză
    • Gleznă: se poate evidenţia tendonul lui Achille şi se pot evalua modificările de tendinită sau ruptură ahileană cu monitorizarea răspunsului terapeutic, precum şi modificările de tip fasciită plantară
    • Șold: se pot aprecia modificările inflamatorii din cadrul unei poliartrire reumatoide cu evalurea răspunsului terapeutic
Ecografia Doppler

Ecografia Doppler se foloseste in neurologie pentru identificarea urmatoarelor afectiuni:

  • Leziuni ale peretelui vascular, cum ar fi depunerile de colesterol, ce favorizeaza aparitia placilor de aterom. Acestea pot determina stenoze sau ocluzii ale arterelor carotidiene si vertebrale.
  • Examinarea transcraniana poate evidentia prezenta stenozelor intracraniene si, intr-o mai mica masura, malformatii arterio-venoase sau vasospasmul de la nivelul arterelor cerebrale.
Ecografii